Dunărea a ajuns la unul dintre cele mai mici debite înregistrate în România, iar efectele se văd deja în agricultură și în sistemul energetic. Apa pentru irigații a fost restricționată în anumite zone, iar Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat. Criza nu a venit însă fără avertismente. Documente oficiale publicate în ultimii ani anticipau secete mai lungi, reducerea apei disponibile în sezonul cald și scăderi de până la 40% ale debitelor în unele bazine hidrografice din sudul țării.
La Baziaș, unde Dunărea intră în România, debitul fluviului coborâse pe 3 august la 1.500 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 3.900 de metri cubi pe secundă pentru luna august.
Pentru 4 august este prognozată o nouă scădere, până la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă. Valoarea este foarte apropiată de minimul istoric de 1.400 de metri cubi pe secundă, înregistrat în 1985.
Scăderea nivelului fluviului a afectat deja producția de energie. Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 de la Cernavodă pe 28 iulie, invocând nivelul foarte redus al Dunării și necesitatea menținerii condițiilor de securitate nucleară.
Avertismentele existau încă din 2021
Estimările incluse în strategia din 2024 nu erau noi.
Un document publicat în 2021 de Administrația Națională „Apele Române”, pe baza studiilor realizate împreună cu Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, avertiza că schimbările climatice vor produce secete mai intense și de mai lungă durată.
Printre consecințele identificate se aflau reducerea cantității de apă disponibile, deteriorarea calității acesteia și afectarea biodiversității acvatice.
Materialul complet pe MEDIAFAX.ro
